4.32 Ce se întâmplă dacă oamenii nu pot avea copii?
Dorința unui cuplu de a-și întemeia o familie este un lucru foarte natural și face parte din modul minunat în care Dumnezeu ne-a creat pe noi oamenii. Poate fi foarte trist dacă se dovedește că un cuplu nu poate concepe copii. Este minunat când această situație poate fi rezolvată prin mijloace medicale. Totuși, nu tot ce este posibil este de asemenea corect: fertilizarea artificială, de exemplu, duce la o serie de probleme etice.
Un copil este întotdeauna un dar care vine în cele din urmă de la Dumnezeu; nu este un „produs” fabricat într-un laborator. Uneori, acceptarea situației este singura soluție, chiar dacă acest lucru poate merge împotriva dorințelor naturale ale unui cuplu. Adopția este, de asemenea, o posibilitate. Iar o căsătorie poate fi, de asemenea, cu adevărat rodnică și în alte moduri, chiar și fără copii.
Ce pot să facă soţii atunci când nu au copii?
Atunci când darul copilului nu le este acordat, soţii, după ce au epuizat formele medicale legitime, pot să arate generozitatea lor prin încredinţare sau adopţie, sau făcând servicii semnificative în favoarea aproapelui. Astfel se realizează o fecunditate spirituală preţioasă. [CCBC 501]
Ce poate face o familie în care nu se nasc copii?
Familiile care suferă de sterilitate pot să se folosească de acele mijloace ale medicinii care nu contrazic demnitatea persoanei, drepturile celui care trebuie să se nască şi sfinţenia Sacramentului Căsătoriei.
Nu există un drept absolut la un copil; orice copil este un dar al lui Dumnezeu. Familiile cărora le este negat acest dar, chiar şi după ce au recurs la toate mijloacele permise ale medicinii, pot să înfieze copii sau să se angajeze în alt mod în societate, de exemplu, ocupându-se de copii abandonaţi. [Youcat 422]
Biserica acordă multă atenție suferinței cuplurilor cu infertilitate, are grijă de ele și, tocmai pentru aceasta, încurajează cercetarea medicală. Totuși, știința nu întotdeauna este în măsură să răspundă dorințelor atâtor cupluri. Aș vrea deci să le amintesc soților care trăiesc în condiția infertilității că vocația lor matrimonială nu este frustrată din această cauză. Soții, prin însăși vocația lor baptismală și matrimonială, sunt mereu chemați să colaboreze cu Dumnezeu în crearea unei umanități noi. De fapt, vocația la iubire este vocație la dăruirea de sine și aceasta este o posibilitate pe care nici o condiție organică nu o poate împiedica. Așadar, acolo unde știința nu găsește un răspuns, răspunsul care dăruiește lumină vine de la Cristos. [Papa Benedict al XVI-lea, Discurs către Academia pentru Viaţă, 25 Feb. 2012]
