1.40 Maria a rămas fecioară şi fără de păcat?

Biserica crede că „Preafericita Fecioară Maria, încă din prima clipă a zămislirii sale, printr-un har şi un privilegiu unic al lui Dumnezeu atotputernicul, în vederea meritelor lui Isus Cristos, Mântuitor al neamului omenesc, a fost ferită de orice pată a păcatului strămoşesc” (Dogmă din 1854; Dogmă).

Credinţa în"Neprihănita zămislire a Mariei” există încă de la primele începuturi ale Bisericii; termenul este astăzi subiect de răstălmăcire; el înseamnă că Dumnezeu a ferit-o pe Maria de păcatul strămoşesc, şi asta încă de la început, şi nu face nicio referinţă la zămislirea lui Isus în sânul Mariei. Nu este vorba deloc despre o devalorizare a sexualităţii în cadrul creştinismului, ca şi cum un bărbat şi o femeie s-ar „contamina” când dau naştere unui copil. [Youcat 83]

Înseamnă că ea „a rămas fecioară în zămislirea Fiului său, fecioară în naşterea lui, fecioară când l-a purtat, fecioară când l-a hrănit la sânul ei, pururea fecioară” (Sfântul Augustin). Prin urmare, atunci când evangheliile vorbesc despre „fraţii şi surorile lui Isus”, este vorba despre rudele apropiate ale lui Isus, conform unei expresii folosite în Sfânta Scriptură.  [CCBC 99]

Nu. Isus este unicul fiu biologic al Mariei.

Deja în primele timpuri ale Bisericii s-a considerat sigură fecioria perpetuă a Mariei, lucru care exclude fraţi şi surori ai lui Isus în sens biologic. În aramaică, limba maternă a lui Isus, există un singur termen pentru frate şi soră, verişor şi verişoară. În textele din Evanghelie în care se vorbeşte despre „fraţi şi surori” ai lui Isus (de exemplu, Mc 3,31-35), este vorba de rudele sale apropiate [Youcat 81]

Maria are un singur Fiu, pe Isus, dar în el maternitatea sa spirituală se extinde la toţi oamenii pe care el a venit să-i mântuiască. Ascultătoare alături de noul Adam, Isus Cristos, Fecioara este noua Evă, adevărata mamă a celor vii, care cooperează cu iubire de mamă la naşterea şi la formarea lor în ordinea harului. Fecioară şi mamă, Maria este figura şi realizarea cea mai desăvârşită a Bisericii. [CCBC 100]

Sfânta Fecioară Maria este maica Bisericii în ceea ce priveşte harul pentru că l-a născut pe Isus, Fiul lui Dumnezeu, capul trupului care este Biserica. Isus, murind pe cruce, a arătat-o discipolului ca mamă cu aceste cuvinte: „Iată mama ta!” (In 19,27). [CCBC 196]

Maria este mama noastră pentru că Cristos, Domnul, ne-a încredinţat-o ca mamă.

„Femeie, iată fiul tău! [...] Iată mama ta!” (In 19,26b- 27a). Aceste cuvinte pe care Isus le-a rostit pe cruce adresându- se lui Ioan au fost mereu înţelese de Biserică drept o încredinţare a întregii Biserici Mariei. În felul acesta, Maria este şi mama noastră; deci putem să o invocăm şi să-i cerem mijlocire la Dumnezeu. [Youcat 85]