2.28 Care era relaţia dintre rege şi papă în Evul Mediu?
Răspândirea creștinismului a început deseori prin convertirea unui șef sau a unui rege tribal. În anul 754 d.Cr., papa l-a uns pe Pepin cel Scurt ca rege al francilor. Acest rege l-a ajutat pe papa când Roma a fost asediată de lombarzi.
Fiul lui Pepin, împăratul Carol cel Mare, a contribuit la reforme în Biserică și în societate. După domnia sa, imperiul a fost împărțit și tensiunile dintre papă și împărat au crescut. Prin urmare, începând cu 1073, Papa Grigore al VII-lea a introdus reforme în guvernarea Bisericii și în relația ei cu puterea civilă.
> Citește mai multe în carte
[Sărbătorim] 1.200 de ani de la încoronarea imperială a lui Carol cel Mare de către Papa Leon al III-lea de Crăciun în anul 800 ... Marea figură istorică a împăratului Carol cel Mare ne amintește de rădăcinile creștine ale Europei. Cine îl studiază se întoarce în timp într-o epocă - în ciuda limitelor umane care au fost mereu prezente - care a fost marcată de o impresionantă înflorire culturală în aproape toate domeniile. În căutarea identității sale, Europa nu poate să nu ia în considerare depunerea de eforturi intense pentru a recupera patrimoniul cultural lăsat de Carol cel Mare și păstrat timp de mai mult de un mileniu. [Sf. Papă Ioan Paul al II-lea, Mesaj către Card. Javierre, 14 decembrie 2000]
